negru

sunt momente in viata cand reactionam exact cum nu vrem....cand trebuie sa gandim matur si nu o facem. Dar, evident ca nu te mai gandesti ca tu gresesti, ca celalalt are dreptate, ca gesturile tale si comportamentul sunt inexplicabile, ca nu accepti critici si nici explicatii. Cine nu greseste? important e sa iti revii dupa, sa nu ramai in ignoranta ta, sa depasesti gandirea limitata, sa iti deschizi putin orizontul.

e bine cand ai multa activitate. trece altfel timpul si pierzi gandurile nebunesti pe drum, le ratacesti in urma ta , ca nu pot tine pasul...

dar...orele tarzii in noapte pot fi un bun "povatuitor".

!

sunt cea mai importanta doar pentru mine.

iubirea mea

nu este mai usor sa cunosti persoana de langa tine? sa ii sti gandurile, sa i le completezi cu ale tale, sa te lasi mangaiata de gesturi....

sau e de ajuns sa accepti ca exista o parte din viata acelei persoane pe care nu trebuie sa o cunosti?
cum poti altfel sa intelegi framantarile inimi, neastamparul fiintei, gandurile fruntii si incordarile sale, cum sa linistesti visul zmuciumat in miez de noapte, cum sa sorbi cuvintele dulci din ziua toata, cum atfel sa rezisti rautatilor toate din tine si din altii....mi se pare un pic fantastic sa te multumesti cu o privire si o mangaiere de revedere....mi se pare chiar nepotrivit.

sunt de parere ca nu ne cunostem nici pe noi, dara pe altcineva. totusi, incercand sa cunosti pe altcine, iti dai seama de limitele tale, de defecte, de ce poti oferi si cat esti pregatit sa primesti pt ca asta e legea firii...sa fii in completare altcuiva, a acelui suflet pereche si cum altfel sa stii, sa te linistesti si opri din cautari daca nu cunosti ambalajul si nu poti dezveli continutul.

oare ...nu isi doresc toti sa isi stranga odorul in brate si sa strige plangand: "comoara mea.."

noiembrie...

zilele astea nu au fost tocmai pline de vesti bune...
si nici weekend-uri foarte relaxante nu am avut...
chiar ma gandeam de dimineata la mine...asa putin...
si mi-e dor un pic de anii trecuti, dar asta nu inseamna ca nu ii pot aduce inapoi...am cam uitat cum era pentru ca m-am luat cu altele gresite si...am uitat de mine.

am uitat sa fiu cum imi place si am devenit putin din ceva despre care radeam odata si uram...Da, asa e, oamenii se mai schimba,continuu, in bine sau in rau- rand pe rand.
mi s-a intamplat intr-o seara sa-mi poposeasca in minte niste imagini a unor momente, niste amintiri superbe si...nu ca le-am regretat, dar am avut un sentiment ciudat, de neputinta- un fel de "a fost odata", dar...e gresit..si am gresit..mereu poate fi cum vrem...mi-am revenit.

cat e de ciudata viata asta...nimic nu merita sacrificii si totusi le facem cu o speranta, pentru ceva...dar sacrificiile de care se vorbeste atat, peste tot, de fiecare,sunt o consecinta a prezentului (din pacate).
in spatele fiecarei actiuni a noastre sta o speranta, o idee, un gand. sa poti sa faci ceva in fiecare zi care sa nu te limiteze, ca suflet, e mare lucru si intr-un timp am lasat deoparte lucruri care contau pentru mine si persoane.

i'm back...acelasi EU, dar o forma a lui pe care o ador si dulcea nepasare naiva.

si manipularea e o arta, clar.

usoara iritare.

superficialitatea umana nu are margini...nu are simtire...nu are leac...si nu doreste lucrul in echipa..:))

as vrea sa pot sa imi aleg colegii de birou ...ar fi frumos...=))...ma amuz singura de idee, ca nu prea e posibil si ma amuz singura in fiecare zi de incapacitatea mea de a intelege firea unora...eeee.....recunosc...am un anumit grad de inteligenta si nu pot cere mai mult- ....sau mai putin...=))

aaaaaa.....si drag prieten, bine te-am regasit. oricum sunt nelipsita de la tine...multe sclipiri de inspiratie in continuare, ca talentul- ...nici nu mai vorbim- respectul meu.

sfarsit

inceputul are farmecul lui....e si zambet si lacrima...e un gri "misel", fara iertare....

in nemurirea ei, septembrie deschide anul...deschide mereu amintiri...

cu tot sufletul copacilor plini de culori se inmultesc juramintele si soaptele de iubire...

ploi calde si dulci de sfarsit de an!

numai mie mi se pare ca septembrie trece prea repede...????

out..

ce vreme superba...a trecut si concediul...a fost frumos...foarte frumos...cu prieteni alaturi si multa buna dispozitie....abia astept o alta saptamana nebuna....

a II-a parte...

UTOPIE

vreau sa te controlez mereu
cal salbatic, leu, vulture, sirena
furtuna.
Minune frumoasa, nu vreau sa ma pierd
Ca tu esti unica.
Vreau sa-ti comand!
Sa fiu si rece si calda,
Buna, draga si indiferenta,
Sa sufar nicicand.

Sa te gust mereu cu nesat
Atunci cand mi-e MIE pofta de tine.

Nu vreau sa-ti faci de cap cu mine:
Sa razi, sa ma ai, sa ma lasi,
sa ma strangi la piept, sa ma arunci
ca o carpa la cos.
Vreau sa mi te impotrivesc
Cu toate fibrele fiintei mele!
Sa nu ma imbat de taria ta!
Dar sa ard, sa ma topesc cu tine in suflet.
Sa nu ma ratacesc, departa de tot
ce-a contat pentru mine inainte
ca tu sa apari.

Sa stii IUBIRE, cu mine nu-ti merge.
Rea, frumoasa floare, minune
blestemata.
Dar vii si-mi razi in fata:
"- Tu biata naiva!Copilo!Pastreaza-ti
energia pentru altceva"

wknd.

weekend-ul mult asteptat....

yupiiii....sa il aveti linistitor si cum vi-l doriti...

:-?

oare ar fi mai ushor de trait pe asta lume daca am trai intr-un balon de spuma de gel de dush cu miros de fructe de padure?....

intreb si eu....

1415

imi plac, ador fulgerele si furtuna....focul - in maretia sa....
pentru mine exprima forta si puterea....si traiesc in mine.....stinse...fara sa le las la suprafata...nici nu imi doresc.

mereu am crezut ca in adancul sufletului meu sunt o persoana rea...doar ca nu am intalnit inca persoana care "sa o scoata la iveala"....si pana atunci o tin in frau cum pot mai bine ...ma furisez pe langa prieteni si ma pierd in imagini "blande", ma "inec" in ganduri rebel de dulci...si ma resemnez cu realitatea anosta in care traiesc voit...pana la urma imi place...mai mult decat cea trecuta.

stiu ca daca ma apuc de scris nu mai termin..si evit sa trec de la un subiect la altul, chiar daca am nevoie cateodata sa scriu...sunt conversatii de care imi aduc aminte uneori si imi provoaca durere si vreau sa scriu despre gustul amar al amintirii...dar ma opresc....imi refuz pornirea...si ma intorc aici mai tarziu..fara nici un chef ...doar in scurte vizite...si mici zambete ancorate intr-un colt al expresiei de moment..

cam atat...deocamdata...pentru ca am o dorinta sa scriu despre altceva, dar inca nu ma simt sigura pe subiect, daca sa il asez negru pe alb, sau sa il mai las o vreme la maturat in mintea mea...

c.

am citit de dimineatza...si inca nu am terminat un blog al unei domnisoare....m-a dat putin "peste cap"....m-a pus pe ganduri...interesant....foarte interesant....

cel mai frumos.....CLAR!!!!!

Nu am mai scris de mult timp, dar.....s-a rezolvat....am revenit...:D....si hotarat acum vreau sa promovez lectura...atat de frumoasa initiativa asta...si la cat de multe carti am citit si mi-au influentat gandirea si comportamentul merita subiectul multa atentie....nu cred ca este cineva dintre noi care sa nu fi citit carti. Cred doar ca in ultima vreme, momentele de refugiu printre paginile volumelor au fost mai rare...si eu regret asta.

ma motivau de fiecare data, ma indemnau sa citesc in continuare, sa variez subiectele, sa scriu poezii, sa caut critica, sa ridic standardele mele cat mai mult posibil....

ce frumos subiectul intr-adevar....cartile....atat ma simt de bine sa vorbesc despre ele incat simt o dorinta nebuna sa discut aprins un subiect sau sa gasesc un sfat, o recomandare catre un titlu nemuritor...stiu ca nu le stiu pe toate...si nici nu pretind asta...si vreau sa reiau lectura de unde am lasat-o neglijata in inima mea...

"Lumini in amurg", "Aceasta dulce povara, tineretea", "Jurnalul unei fiinte greu de multumit".....sau "Torente", "Capitanii Pardaillan", "Liceenii" etc......extraordinar....cu mare drag mi-aduc aminte.....

prima mea carte citita a fost "Singur pe lume"...si atat de mult am gustat lectura, incat am inceput sa "devorez" biblioteca...si a meritat...a meritat din atat de multe puncte de vedere...

CLAR ma reapuc....vreau "Panza de paianjen"....

Bucurati-va...

se apropie cu pasi repezi Sfintele Sarbatori de Pasti la crestinii ortodocsi, pentru a celebra impreuna si a ne bucura de Invierea Domnului. Urez, voua, prieteni dragi, tuturor o sarbatoare in familie, fericita si linistita, alaturi de cei pe care ii pretuiti si va pretuiesc...Si doresc credinciosilor romano- catolici ca lumina Invierii sa le lumineze viata in tot timpul!!!Un Paste fericit!!!

si o sa am un dor zilele astea....un DOR urias...de Viata mea!!!!...

greii de multumit...

cred ca sunt persoane greu de multumit in jurul fiecaruia dintre noi...pot fi persoane dragi noua, sau la servici, la facultate etc., dar de fiecare data pe mine ma obosesc si simt nevoia de o pauza de langa ei.bine acum, sunt ei greu de multumit, dar de ce? nu gasesc realitatea destul de permeabila cat sa-si strecoare idei in favoarea lor? sau poate, din prea putina adaptabilitatea gasesc ca ei au ceva ce nu au ceilalti, ceva peste sau sub? sau tot ei cred li se cuvine dreptul de a cere mai mult?
nush sigur. dar ce stiu e ca si mie mi-e greu sa-i multumesc si obosesc incercand si as vrea sa le aflu gradul de entuziasm si de placere interioara proprie in momentul cand sunt multumiti, sa stiu macar daca merita efortul cand imi doresc cu adevarat sa-i vad multumiti.....
si stiu ca am incercat de atatea ori....la n persoane, cerandu-mi mai mult, fortandu-ma mai mult,daruind mai mult din partea mea.....si nu stiu acum daca au ramas multumiti.....sa fiu si eu mutumita cand fac "bilantul" meu personal.

"crampei" de viata...

mi-am adus aminte din tinerete, de sufltetul meu de atunci...clar!!!!!...era altfel:


IARNA
Priveste cum albul mi-acopera ochii
Si doare.
Asculta cum vantul goneste nebun
Prin inima mea
si lasa urme adanci.
Da-mi lacrima ta sa ma incalzesc,
vorbeste-mi sa simt ca traiesc....

DEFINITIE
IUBIRE=
1.in pustiul vietii
O pata de culoare.
2.in pustiul lumii
O pata de speranta
3.in pustiul marii
Sirena

"trage" un zambet...

poate cateodata nu e nevoie sa faci nimic...poate e de ajuns sa avem prieteni...poate e suficient sa se schimbe vremea....

nevoie urgenta de tratament adecvat!!!!!!!!!

daaaaaaaaaaaa....clar! trebuie un consult de catre un medic specialist? dar unde? cand? la cine sa ducem Iasiul asta bolnav?!!!!....mi-e tare drag si nu vreau sa il privesc cum se "stinge", pe zi ce trece mai mult...alooooooooooooooo!!!!! :((

belea........

oare de cine sau de ce depinde o zi buna?...daca se intampla ceva de dimineata...hmmmm...parca mai e sansa de corectat....daca se intampla ceva pe la amiaza, ar mai fi un 10%, dar spre seara- e jale....e pierduta si dimineata zilei urmatoare....=))

si daca nu te simti bine de vreo trei zile?....si nici tratamentul nu da nici un semn ca e adecvat problemei tale...imi vine sa ma tund- sa schimb ceva- in bine sau in rau....
hai sanatate!!!!!!!!!!!!

:(((((((((((((((

nu vreau sa iti fac rau........

"dulce povara"....

as vrea sa vorbesc despre iubire mai mult...ca este importanta pentru noi toti...dar fiecare stim sigur ce inseamna si cat de mult conteaza gramajul existent in viata noastra...deci nu am sa vorbesc despre ea...

oricum, iubirea, in stralucirea ei, e utopie, dar prin formele sale de exprimare naste speranta de a gusta din aceasta dulce si amara amagire in forma ei cea mai pura, cea mai veninoasa, cea mai puternica forta existenta...

hmmm....doar gandul la ea..nu te face sa zambesti?
pe mine da....
si ma trimite departe...cu gandul la o lume perfecta- o utopie, cum spuneam....

iubiti-va asa, cum stiti, in forma noastra pamanteasca- e pretios sentimentul...

cum ma vad eu?......

cum ma vad peste doi ani?...ma vad casatorita...si gandind la un copil... ma vad alaturi de persoana pe care o iubesc acum....ma vad cu putin timp liber pentru mine(ca vreau sa dedic LUI, carierei si prietenilor majoritatea).

cum ma vad peste doi ani?...ma vad linistita si mai calma decat acum...ma vad iubita si iubind...ma vad traind viata fara regrete...ma vad jucand un joc al vietii cu zambetul pe buze si cu optimism (fara sa ma gandesc ca-l pot pierde)

cum ma vad peste doi ani?...nu ma vad intr-o tara schimbata, nu ma vad intr-o economie prospera, nu ma vad intr-un oras mai dezvoltat din orice punct de vedere privesc- poate peste 10? sa fie mai bine?

cum ma vad peste 10 ani?...ma vad putin plictisita ascultand aceleasi discutii despre calitatea vietii, citind aceleasi statistici "perfecte" despre o Romanie inca la pat, bolnava...dar ma vad peste 10 ani privind un trecut incarcat cu amintiri de suflet si privind un viitor cu mai multi sori, mai multe luni, mai multe stele, aceleasi zodii, aceeasi iubire-dap...asa ma vad -e dreptul meu- e lumea mea...

ne vedem peste 10 ani draga lume de azi?.....

luni...

mi-as dori ca cei carora le ofer prietenia mea sa imi raspunda la fel....dar ma multumesc cu faptul ca apreciaza sfaturile mele, ca imi cer prezenta si contez pentru ei....
vreau sa am un cuvant de spus in domeniile care ma intereseaza, in domeniile in care ma implic, sa nu fiu doar un alt nume la lista de participanti...
conteaza de obicei cand avem pareri diferite, si ne completam sau ne contrazicem, conteaza cand mai deschizi un ochi si in partea ta dreapta sau in partea ta stanga- nu stii ce poti afla....

cu ocazia asta mi-am gasit prieteni care au pareri si credinte puternice si nu se multumesc doar sa constate...salut initiativa lor si le doresc succes...

putem oare spera ca toti copii de azi vor aduce schimbarea de maine?...

am citit zilele astea diverse pareri....e dreptul nostru sa le avem...dar cred ca exageram si devenim mai critici decat trebuie in unele afirmatii...nu mi se pare corect...in fond...se intristeaza sufletul tau cand iti scrii gandurile pesimiste si nu lasi sa iasa frumusetea naiva a trairilor de moment...

ce prostie...mi-e scarba sa mai deschid o pagina de net...sa citesc aceleasi "mentalitati" imbracate doar in alt format de pagina si culoare de fond...

vreau sa scriu despre iubirea mea...vreau sa citesc despre familia ta, vreau sa vad o poza cu un copil pe un site politic- :)))))))- glumaaaaaaaaaa....dar...vreau sa stiu ca mai exista sentimente in noi si nu suntem "manjiti" de rautati si cuvinte aruncate negandit...

adevarat

Hartia si romanul suporta orice...

in asteptari...

Cred ca in aceasta perioada de criza se accentueaza interesul pentru domeniile de interes major in cresterea calitativa a vietii...unul dintre ele fiind politica...
Citesc surprinzator de multe articole in care se ataca partidele intre ele...
se critica doctrina, se critica rezultate neelocvente din perioada anterioara, se critica performantele scazute sau...neexistente si a.m.d....

Dom'le, eu nu inteleg de ce...daca partidul este o umbrela....si afara ploua....ajungi acasa si vezi ca esti ud peste tot...de ce nu se critica persoana care a tinut umbrela....ca dansa e vinovata ca nu are tehnica necesare sau experiente notabile, pe timp de ploaie, la tinut umbrele...:))

Zau asa....incep sa ma amuz copios cum se cearta lumea asta.....si nu se intreprinde nimic palpabil....nimic sa laud si eu int-o discutie cu ai mei dragi prieteni la o cafea...ca vorba aia....nu?...tot romanau' e politician...

ce mai...talent innascut dom'le, talent de talent....va pooop...

kikiiiiiiiiiiiiiiiiiii......

sugestiv.....

Modele funny

prea tare.....enjoy watching this...

piesa de teatru....

m-am certat cu EL....pe mess....din partea mea a fost doar o joaca...macar asa am purtat si noi o conversatie mai lunga.
imi doresc sa vorbesc cu el mai mult...
dar ma chinui sa am rabdare, ca tin la el asa de mult...si tin la NOI...si vreau sa fie ceva frumos...
of of of mi-e tare drag baiatul meu...il iubesc...

dar, da...azi m-am "certat" cu el de la faptul ca nu ma baga in seama- si totusi stau si ma gandesc ce mi-ar placea sa faca...sa imi trimita mesaje?
sa imi lase cate un offline?
sa ma surprinda?
sa ma alinte mai des....
hmmm...cand te gandesti asa la ele par superficiale, dar caaaat conteaza....si nu-mi pasa...mi le doresc...

in cazuri de forta majora intr-o relatie, nu e in stare sa vorbeasca experienta din mine- per simplul fapt ca nu exista....si atunci ce e de facut?....
un google serch...review-uri ceva?....aaaaaa....stiu...prieteni...

am iesit...ca tre sa planific "impacarea"...pooop ;)

mai tarziu putin...

politica...economie...administratie publica...uuuuiiii....ce durere de cap...
as fi vrut sa comentez putin stirile tampite pe care le-am citit de dimineatza....dar o lasam pe altadata. Nu sunt de parere ca merita efortul la ora asta tarzie a diminetii :D...

vreau un banc!!!!!....

revin...un inceput de dupa-amiaza de vineri inainte de weekend cum il vreti voi...

noapte buna...

o bere buna... un film cu fetele mele... stiri sportive...o ciocolata...da!!!!si un dush...
acum e noapte buna....

de asta aveam nevoie intr-o zi de joi...

P.S. mergea si un vin fiert....you can try this at home...

pe drumul cel bun..

"stau langa cimitir...
ma duc la plimbare pana la Patriarhie...."



mmmm....e bine...

te iubesc si asa....de langa cimitir... :D

Hmmmmmmmm....ar fi ciudat sa te trezesti si sa privesti imaginea de mai sus in fiecare dimineata. Asta "admira" prietena mea de 3 zile si pentru viitor -o lunga perioada de timp....si eu am tangenta cu un cimitir, langa locuinta mea, dar nu il zaresc cand deschid geamul...ehhh....se va obisnui....si cand va creste ea in statut social se va muta...
dar oare.......nu ii va lipsi privelistea?????!!!!!!


vom vedea...suntem oricum alaturi de ea in aceste momente grele.....FII BARBATA FATA MEA!!!TARA TE VREA ASA......

ganduri tampite....imature.....

m-am schimbat...si nu stiu cand
incerc sa imi dau seama in ce sens....poate ca am multa incredere in mine, dar...parca devin m rea...
cum e posibil?
oare am mai multa incredere in mine?sau nu am deloc?
ce tine de mine?
ce pot sa fac?
ma torturez cu intrebari...si nu le gasesc raspunsul...ma agit degeaba si exagerez si nu ma pot linisti- chiar daca linistea este ceea ce caut de fapt....

in relatia mea...cu persoana la care tin...ma comport ciudat...am momente de gelozie, neincredere, pareri proprii nefondate...ce se intampla?....de unde atatea idei?tampite pana la urma, ca sunt doar rodul framantarilor mele interioare...
ma uit la alte cupluri...par fericite...par frumoase si tinere mereu...si eu pot fi asa...si NOI putem fi asa, daca as renunta la gandurile mele "criminale"...
sustin ca am nevoie de oameni in jurul meu...si asa este...si imi place sa vorbesc, sa ascult, sa ma implic, sa rezolv, sa ma "agit" pentru ce conteaza cu adevarat... Si vreau sa vorbesc si cu EL. vreau sa ma asculte. vreau sa vorbim nimicuri, vreau sa vorbim ce am pe suflet, vreau sa vorbim despre ce am facut in timpul zilei, vreau sa vorbim despre noi si prietenii nostri, vreau sa vorbim mereu, sa radem, sa meditam, sa planificam, sa petrecem mult timp impreuna.....of of of.......sunt cam tristuta caci mi se pare ca nu e asa... si ca o sa am mult de muncit pana atunci si o sa am nevoie de rabdare- pe care o am de obicei, dar nu si in relatii. HMMMMMMMM.......am nevoie de un sfat, am nevoi sa vorbesc.. :D

milioane de lucruri...

asa e....sunt atat de multe lucruri pe care as vrea sa le fac si atat de putin timp uneori....sau comoditate?...hmmmm....nu cred. Poate cateodata....e o adevarata arta sa te organizezi. Cred ca am talentul sa o practic, dar nu am rabdarea sa il educ....OFFFFFFFFF....artistii astia... :))))) =)))
Trebuie sa existe un inceput in toate .....vreau sa il iau de azi. vreau sa trag liniutza si un nick la fiecare activitate propusa si terminata in urmatoarea perioada de timp...:d
Ma uit in jur si se intampla atat de multe lucruri importante. Vreau sa stiu de ele si sa ma implic cat se poate, vreau sa invat sa ma impart si sa impart prioritatile si urgentele (parca este un training pe tema asta nu?- o sa ma interesez!!!!!!). Si da, votez si eu SOUNDCHECK la Eurovision, ca merita si sunt ieseni si sunt studenti.... si eu votez si prietenii mei cu siguranta!!!!Pe 29 ian da?S-a inteles?...
Ma gandeam saptamana asta ca iubirea are atat de multe sfere... :d. Si eu sunt intr-una- ca ma iubeste cineva si iubesc si eu, iubesc si natura si sportul si oamenii din jurul meu si serviciul pe care il am si animalele- caii in mod special- si muzica si ploaia si tot ce e frumos, tot ce ma surprinde, tot ce merita sa vorbesti despre, de acum pentru mult timp......etc......
Imi place sa fiu inconjurata de oameni- de amici, de prieteni, de necunoscuti, de familie...-nu ca inainte, cand, in "tineretea mea zbuciumata" ma imaginam singura, in monotonia si praful activitatilor de zi cu zi......
Si cate ganduri sunt si se lovesc si se imping sa fie ele primele asezate pe hartie...dar ma opresc...nu mai continui....mai fac o pauza si mai lucrez ceva pentru servici...voi continua cu siguranta sa le eliberez din mintea mea...sa fac loc altora, la fel de nebune, de naive, de ambitioase sau nu....

enjoy "the ride" until the end of the day....
iubiti-va mult.. :D

gand de zi pentru seara....

Inca o zi.....ii astept de fapt, sfarsitul.....ca ma incanta serile.....cu luna....cu stele....as vrea sa fie in noaptea lor regine- sa straluceasca fascinante si sfidatoare clipa de clipa...seara- pe cer.....cu speranta ziua, in inimile noastre.......... Oare numai pentru mine au atata putere? Le ador....Si ador efectul frumusetii lor in sufletul meu- optimismul si vesnicia....